vineri, 28 mai 2010

Tort cu brânză mascarpone şi ciocolată

Ingrediente:
- 350 g biscuiţi cu cacao;
- 80 g unt;
- ½ linguriţă scorţişoară măcinată;
- 4 ouă;
- 100 g zahăr;
- 1 plic zahăr vanilat;
- 800 g mascarpone;
- 200 g smântână;
- 100 g ciocolată alimentară;
- 1 lingură praf de cacao.

Mod de preparare:
Se tapetează fundul unei forme de tort cu hârtie de copt. Se pun biscuiţii într-o pungă de plastic şi se sfărâmă cu un făcăleţ. Se topeşte untul la foc mic, se adaugă scorţişoara şi biscuiţii sfărâmaţi şi se frământă cu mâinile. Se întinde amestecul pe fundul formei de tort, astfel încât să acopere şi o margine mică. Se lasă 15 minute la frigider. Se pasează cu mixerul ouăle cu zahărul şi zahărul vanilat. Se adaugă treptat crema mascarpone şi smântâna. Se pune jumătate din amestec într-un al doilea vas. Se preîncălzeşte cuptorul. Se topeşte ciocolata şi se adaugă împreună cu praful de cacao peste una din creme, apoi aceasta se toarnă în forma de tort, iar suprafaţa se netezeşte. Se toarnă deasupra a doua jumătate de cremă, apoi cu o furculiţă se amestecă uşor cele două creme. Se introduce la cuptor şi se coace 50-60 de minute.

Grădina mea…

Aşa arată trandafirii mei după o ploaie de primăvară…

joi, 20 mai 2010

Brioşe cu vişine şi fulgi de ciocolată

Din compoziţia de Chec cu fructe confiate am făcut aceste minunate brioşe cu vişine şi fulgi de ciocolată.

Salată de paste cu spanac

Ingrediente:
- 350 g paste;
- 350 g spanac;
- 200 g roşii cherry;
- 1 ceapă roşie;
- 2 linguri oţet balsamic;
- piper, sare;
- 4 linguri ulei de măsline;
- 100 g brânză feta;
- 50 g măsline.

Mod de preparare:
Se fierb pastele al dente, într-o cantitate suficientă de apă cu sare, conform instrucţiunilor de pe ambalaj, apoi se strecoară. Între timp se spală spanacul, i se taie tulpinile groase, iar frunzele se rup în bucăţele. Se spală roşiile şi se taie în două. Se curăţă ceapa şi se taie în felii subţiri. Se amestecă bine oţetul cu sare, piper şi ulei. Într-un vas mare se amestecă pastele călduţe cu spanacul, roşiile şi ceapa, se toarnă deasupra sosul şi se amestecă bine. Se taie brânza în cubuleţe şi se presară deasupra împreună cu măslinele. Se serveşte imediat.

ŞAMPANIA

Beau şampanie când sunt învingător, pentru a sărbători, dar beau şi când pierd, pentru a mă consola”. – Napoleon Bonaparte

Nu există eveniment mai special în viaţă care să nu fie sărbătorit cu o cupă de şampanie. Cunoscut iniţial la curtea regilor Franţei, acest produs iubit în toată lumea a devenit nelipsit la orice festivitate. Este băutura sărbătorilor, sărbătoriţilor, învingătorilor, îndrăgostiţilor…şi nu numai. Spre deosebire de alte tipuri de vin, şampania este supusă unei a doua fermentaţii, „responsabilă” pentru mult savuratele bule. Şampania sau „regina vinurilor” este manifestarea finală a artei producerii vinurilor.
Şampanie vs vin spumant vs vin spumos – şampania se fabrică din struguri negri Pinot Noir, Pinot Meunier şi albi Chardonnay, cultivaţi în solurile calcaroase ale regiunii Champagne, din nord-estul Franţei. Doar vinul produs în podgoriile Champagne-Franţa, unde dealtfel îşi are originea şampania, poate fi numit „Champagne”, toate celelalte vinuri spumante produse în alte părţi ale lumii folosind aceleaşi soiuri de struguri şi aceeaşi tehnologie de fabricaţie, pot fi identificate după menţiunea înscrisă pe etichetă: „preparat după metoda champenoise”. Vinul spumant este un tip de vin obţinut prin fermentaţie naturală. Fermentarea se poate face „în sticlă” (după metoda champenoise), respectând aceeaşi tehnologie ca şi la şampanie şi având ca rezultat vinurile spumante scumpe, la fel de gustoase, uneori chiar mai gustoase decât şampania propriu-zisă. Refermentate în aceeaşi butelie în care s-au introdus drojdii pentru fermentaţia secundară a vinului, se pot obţine perlantele cu cele mai fine bule si cu perioada cea mai îndelungată de degajare. O altă metodă de fermentare este aceea în recipiente uriaşe, rezultând vinuri spumante mai ieftine. Această fermentare se realizează în cisterne ermetic închise în care s-a produs fermentaţia secundară, cu dioxid de carbon endogen şi care ulterior au fost îmbuteliate. Prin urmare, vinul spumos este un vin obişnuit, căruia i se adaugă, pentru a deveni efervescent, dioxid de carbon.
Cu ce preparate se savurează şampania – cea mai apreciată combinaţie este cea cu icre negre şi cu stridii. Şampania se poate servi în combinaţie cu aproape orice fel de mâncare. Şampaniile albe seci, se potrivesc la aperitive, însoţind mai ales supele sau fructele de mare, iar şampaniile roşii la preparatele pe bază de peşte şi sosuri de smântână. Şampania extra sec este un aperitiv excelent, care se poate servi cu peşte şi fructe de mare. Şampania rose merge cu preparate asiatice şi peşte, iar cea demiseacă este delicioasă asortată prăjiturilor cu fructe şi frişcă. Şampania de marcă dulce şi semidulce, vinurile spumante roşu şi tămâios se servesc la desert împreună cu struguri, fructe, migdale, fistic, ciocolată, îngheţată, înaintea servirii cafelei. Şampania de marcă seacă şi demiseacă, se serveşte înainte de masă în calitate de aperitiv împreună cu bucatele recomandate pentru vinurile albe seci. Şampaniile „Blanc de Noirs”, sunt ideale pentru a fi consumate cu preparate foarte aromate, inclusiv produse din carne sau brânzeturi. Dacă la desert se servesc şampanie şi alte vinuri spumante, regula este ca mai întâi să se servească şampania, apoi vinul roşu spumant şi, la urmă, vinul roşu tămâios, în pahare diferite.
Varietăţi de şampanie:
– Blanc de Blancs, făcută din Chardonnay, varietate de struguri albi din regiunea Champagne;
– Blanc de Noirs, şampanie albă făcută din struguri din soiurile Pinot Noir sau Pinot Meunier, de regulă, având un colorit galben auriu intens;
– Brut, un sortiment de şampanie foarte sec, fără nici un reziduu de zahăr;
– Cuvee, un amestec de vinuri simple, neacidulate, creat să devină o şampanie echilibrată;
– Demisec, o şampanie dulce care conţine între 3,3% şi 5% zahăr rezidual;
– Rose, şampanie cu o nuanţă rozalie care provine din adăugarea unei cantităţi mici de vin roşu în cuvee sau de la contactul cu pieliţa strugurilor.
Servirea şampaniei – pentru a reliefa aroma specifică, şampania se serveşte răcită în prealabil, de preferinţă într-o frapieră. Sub nici o formă nu se va adăuga gheaţă în paharul de şampanie! Elegantele cupe în care se serveşte şampania, fie că sunt cu picior înalt, cupe largi, semisferice sau conice se vor umple de preferinţă pe trei sferturi. Pentru a menţine băutura cât mai mult timp la temperatura optimă de servire, paharul este recomandat a se ţine întotdeauna de picior.

sâmbătă, 8 mai 2010

Chec cu fructe confiate

Ingrediente:
- 350 g făină;
- 200 ml ulei;
- 150 ml lapte;
- 200 g zahăr;
- 7 ouă;
- 10 g praf de copt;
- sare, zahăr vanilat, esenţă de lămâie;
- 1 lămâie;
- fructe confiate.
Preparare:
Se răzuie lămâia. Se tapetează forma cu unt şi făină. Se bat albuşurile spumă cu un praf de sare, apoi se adaugă zahărul şi zeama de lămâie şi se bat până se întăresc din nou. Se adaugă gălbenuşurile, uleiul, laptele, esenţa, vanilia şi fructele confiate. Se amestecă cu telul de câteva ori, apoi se adaugă făina şi praful de copt. Se amestecă lejer până când se încorporează toate ingredientele. Compoziţia se răstoarnă în formă şi se introduce la cuptor pentru 30-40 de minute.

Somn cu roşii

Ingrediente:
- 1,5 kg somn;
- 150 ml ulei;
- 800 g roşii în bulion;
- pătrunjel verde;
- sare, piper.

Preparare:
Se spală si se condimentează peştele. Roşiile se toacă cubuleţe. Pătrunjelul se toacă mărunt.
Bucăţile de peşte unse cu 50 ml de lei se aşează într-o tavă şi se introduc la cuptor, circa 15 minute. Roşiile se înăbuşă în restul de ulei, se adaugă sare şi piper. Sosul format se toarnă peste peşte şi se introduce tava la cuptor pentru încă 10 minute. Preparatul se serveşte cald, cu pătrunjel verde deasupra.